Proiectul administrativ al lui Cosimo I
În 1560, Cosimo I de’ Medici i-a încredințat lui Vasari sarcina de a reuni principalele instituții administrative ale Florenței într-un singur complex centralizat. Această funcție practică explică aripile lungi ale Galeriei Uffizi, nișele repetate și circulația neobișnuit de rațională. Numele în sine provine de la uffizi — „birouri”.
Proiectul urbanistic al lui Vasari
Vasari a făcut mai mult decât să proiecteze o clădire. El a transformat o porțiune din Florența, situată între Piazza della Signoria și râul Arno, într-un coridor ceremonial al puterii. În 1565, el a creat și Coridorul Vasari, care lega complexul de reședințele familiei Medici și consolida structura politică a orașului.
De la birouri la galerie
După moartea lui Vasari, în 1574, clădirea a continuat să se dezvolte. Sub patronajul familiei Medici, anumite părți ale etajului superior au fost transformate în spații destinate colecțiilor de artă și colecțiilor dinastice, culminând cu încăperi precum Tribuna. În 1769, Galeria Uffizi era deja deschisă publicului, marcând astfel trecerea de la statutul de colecție a curții la cel de muzeu.
Lucrări moderne de restaurare și îmbunătățiri pentru vizitatori
În ultimele decenii, accentul s-a pus pe conservare, accesibilitate, siguranță, climatizare și o mai bună organizare a fluxului de vizitatori, mai ales după pagubele suferite de Florența în urma inundațiilor din 1966. Provocarea arhitecturală a constat în conservarea structurii originale din secolul al XVI-lea, transformând-o în același timp într-un important muzeu modern.
Află mai multe despre istoria Galeriei Uffizi.
